Nervozitatea este o reacție naturală cu efecte negative

Nervozitatea este o reacție umană naturală și pentru foarte multe persoane este și o metodă de eliminare a stresului acumulat. Dar, ce se întâmplă cu organismul nostru atunci când este supus constant la astfel de presiuni?

Studiile recente arată că nervozitatea mărește riscul de numeroase afecțiuni, de la atacuri de inimă și infarct până la slăbirea sistemului imunitar.

Cercetătorii de la Universitatea Granada din Spania au descoperit că nervozitatea și regretarea greșelilor din trecut reduc rezistența în fața durerilor.

În rezultatul studiului, cercetătorii au demonstrat că persoanele care își aminteau cu precădere experiențele negative erau mult mai sensibili la durere. Principala explicație a acestui fenomen este că starea psihică negativă dezechilibrează funcționarea creierului.

Atunci când ne enervăm, crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, iar circulația sângelui de la nivelul mușchilor este mărită. În același timp, nivelul de glucoză din sânge crește, ceea ce oferă mușchilor mai multă energie, iar glandele surparenale produc o cantitate mare de adrenalină.

Adrenalina mărește pupila ochilor și de asemenea contribuie la mărirea plamanilor, astfel încât aceștia să dispună de mai mult oxigen.

„Atunci când ne enervăm avem foarte multă energie”, explică Annie Hinchliff, psiholog specializat în managementul mâniei. „Inima bate mai repede, vederea devine mai ascuțită, iar auzul mai acut”.

Toate aceste stări sunt răspunsul normal la mânie, însă după ce ne calmăm, starea noastră revine la normal, fără consecințe pe termen lung. Riscurile asupra sănătății noastre apar atunci când organismul este expus la aceste stări în mod regulat.

Mânia și nervozitatea frecvente cauzează slăbirea sistemului cardiovascular. Inima este organul cel mai supus riscului, în special la persoanele cu o personalitate nervoasă. De asemenea, și persoanele care nu își exprimă furia sunt mai supuse riscului de atacuri de inimă.

Mânia și ostilitatea măresc stresul asupra sistemului cardiovascular. Aceste stări sporesc și presiunea sângelui, care în timp afectează sistemul cardiovascular, ceea ce deschide drumul către o serie de afecțiuni cardiace.

Nervozitatea are un impact negativ și asupra plămânilor. Persoanele nervoase se confruntă mult mai des cu probleme respiratorii, iar hormonii stresului măresc inflamațiile căilor respiratorii.

Chiar și sistemul imunitar este afectat de mânie și nervozitate. Cu un sistem imunitar slăbit, organismul este mult mai expus infecțiilor, gripelor, răcelilor și altor afecțiuni. De asemenea, mânia afectează și producția de hormoni ai stresului, precum cortizol, care afectează capacitatea organismului de a rezista la infecții.

Studii recente arată că persoanele nervoase sunt mult mai supuse riscului de cancer. Organismul supus frecvent crizelor de nervi este slăbit și nu mai este capabil să lupte împotriva elementelor cancerigene.