În ultimul timp, am întâlnit o groază de articole despre alimentația sănătoasă, despre produsele ”eco” și mai ales despre aditivii alimentari . Unele informații nu fac decât să transmită zvonuri și acuzații acestor ”E-uri oribile” de care toată lumea se teme.
În industria alimentară se folosește o gamă variată de substanțe chimice. Dacă tot am pomenit din prima despre substnțele chimice, țin să reamintesc celor care au uitatat orele de chimie, sau celor care nu au îndrăgit deloc cestă disciplină că și sarea, sau zahărul, oțetul sau chiar alcoolul sunt ”substanțe chimice”.
Substanțele chimice admise pentru utilizarea în industria alimentară reprezintă aditivii alimentari.
Aditivii alimentari sunt niște compuși naturali, chimici sau sintetici, care nu se folosesc ca produse alimentare, dar se introduc intenționat în alimente , în procesul de fabricare , cu scopul de a ameliora calitatea senzorială a alimentelor devenind parte componentă a produsului alimentar.
Aditivii alimentari, de obicei, nu au valoare nutritivă. Folosirea lor urmărește însă niște scopuri de bază:
- ameliorarea tehnologiei de fabricare a alimementelor la diferite etape ale procesului de fabricare;
- ameliorarea calităților senzorile(textură, gust, miros, spect, culoare etc);
- protejarea calităților și mărirea sau prelungirea termenului de valabilitate a produselor finite.
Condimentele nu sunt aditivi alimentari.
Inofensivitatea este criteriul general care permite utilizarea aditivilor alimentari, dar și concentrația admisibilă inofensivă a aditivilor în compoziția alimentelor.
Utilizarea aditivilor alimentari este reglementată la nivel internațional. În componența organizației FAO/OMS activează comitetul internațional Codex Alimentarius. Una din funcțiile de bază a acestuia este reglementarea utilizării aditivilor alimentari privind inofensivitatea lor supra organismului uman. Ei au elaborat și au publicat lista aditivilor alimentari care pot fi utilizați în diverse ramuri ale industriei alimentare. Aceste liste reprezintă doar o recomandare oficială.
Utilizarea aditivilor alimentari este strict reglementată în SUA, Canada, Australia și în Uniunea Europeană. Folosirea aditivilor alimentri este reglementată prin lege atât în ce priveste natura lor, cât și cantitatea maximă admisă. Toate ingredientele, inclusiv aditivii trebuie să fie vizați pe eticheta produsului.
Utilizarea abuzivă a aditivilor alimentari poate conduce la „falsificarea” produselor alimentare. De exemplu coloranții și/sau aromele pot masca calitatea inferioară a alimentelor, uneori deja alterate.
Codificare și Clasificare
Pentru utilizarea rațională a aditivilor alimentari pe plan internaționl a fost elaborat sistemul de codificare. Fiecare aditiv se notează cu litera E și un număr format din trei sau patru cifre. Litera E reflectă faptul că pentru prima oară acest sistem de codificare a fost propus de Uniunea Europeană.
Codul grupelor funcționale |
Denumirea grupelor funcționale le aditivilor alimentari |
E100 … E199 |
Coloranți |
E200 … E299 |
Conservanți |
E300 … E399 |
Antioxidanți, acidulanți |
E400 … E499 |
Emulgatori, stabilizatori, agenți de gelifiere |
E500 … E599 |
Antiaglomeranți, agenți de reglare a pH-ului, antispumanți |
E600 … E699 |
Agenți de corectre a gustului și a mirosului |
E700 … E899 |
Numere de rezervă |
E900 … E999 |
Îndulcitori, propulsanți, agenți de glazurare, gaze de împachetare |
E1000 … E1099 |
Spumanți |
E1100 … E1199 |
Stabilizatori |
E1200 … E1400 |
Umectanți, agenți de îngroșare |
E1400 … E1450 |
Agenți polifuncționali: stabilizatori, agenți de îngroșare, emulgatori, antispumanți |
Surse: Chimia Produselor Alimentare; autori: P. Tatarov, L. Sandulachi.
Autor: Iulia Postolachi, Inginer Industria Alimentară