Islamiştii au câştigat detaşat alegerile din Egipt

Ultima etapă a alegerilor-maraton pentru Camera inferioara a Parlamentului egiptean s-a incheiat ieri, cand islamistii au câștigat detesat alegerile din Egipt contra  organizației Frații Musulmani de pe a doua poziție.
Fraţii Musulmani, care au obţinut aproximativ 36% din voturi potrivit rezultatelor provizorii, trec dintr-un regim semiclandestin, care le era impus sub regimul lui Hosni Mubarak, la statutul de prima forţă politică a ţării.
Aceste prime alegeri organizate după îndepărtarea de la putere a lui Hosni Mubarak, în februarie 2011, au fost marcate de avansul zdrobitor al islamiştilor, creditaţi la nivelul tuturor formaţiunilor lor cu aproximativ 65% din voturi şi 70% din mandate, potrivit rezultatelor provizorii.

Organizat de la 28 noiembrie în trei zone geografice, succesiv, acest scrutin complex din cea de a treia regiune a ţării în care s-a votat şi care cuprinde nouă guvernorate din Sinai, de pe Valea Deltei Nilului şi din oaze s-a încheiat miercuri la ora locală 19.00.
Invalidările din cauza unor nereguli sau probleme logistice impun, totuşi, reluări ale votului în multiple circumscripţii, în zilele următoare, situaţie care ar putea întârzia anunţarea rezultatelor oficiale definitive până spre 20 ianuarie.

Fraţii Musulmani, care au obţinut aproximativ 36% din voturi potrivit rezultatelor provizorii, trec dintr-un regim semiclandestin, care le era impus sub regimul lui Hosni Mubarak, la statutul de prima forţă politică a ţării.

Statele Unite, care au reluat în ultimele luni un dialog discret cu această confrerie islamistă în pofida îngrijorării lor cu privire la atitudinea mişcării faţă de femei, minorităţi şi Israel, au făcut încă un pas în acest sens.

Lideri ai Partidului Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), rezultat din mişcarea Fraţii Musulmani, s-au întâlnit la Cairo cu Burns, adjunctul secretarului de Stat american.

„Aceasta este întâlnirea cu oficialul american de cel mai înalt rang” din istoria formaţiunii, a declarat Ahmed Sobea, purtătorul de cuvânt al PLJ.

Liderul islamiștilo,  PLJ Mohammed Mursi a subliniat „importanţa” pe care o acordă partidul său „relaţiilor egipteano-americane”. El a „cerut ca Statele Unite să îşi revizuiască politica în conformitate cu (aspiraţiile) primăverii arabe”, care a îndepărtat de la putere regimurile autocratice din Egipt, Libia şi Tunisia. De asemenea, Mohammed Mursi a îndemnat Washingtonul să adopte o „poziţie pozitivă faţă de cauzele arabe şi islamice”.

Potrivit LPJ, Burns „a felicitat partidul pentru rezultatele sale electorale ” şi a anunţat că ţara sa este „pregătită să ajute economia egipteană să depăşească criza”. Statele Unite „respectă opţiunile poporului egiptean”, a spus Burns, citat în comunicat.

Washingtonul a subliniat la începutul lui ianuarie că mişcarea islamistă Fraţii Musulmani a oferit garanţii asupra respectării Tratatului de Pace din 1979 între Egipt şi Israel, cel mai important aliat al Statelor Unite în regiune.

Burns s-a întâlnit, de asemenea, cu mareşalul Hussein Tantawi, care conduce Consiliul Suprem al Forţelor Armate (CSFA), aflat la putere de la îndepărtarea lui Mubarak.

El urma să evoce mai ales percheziţiile care au avut loc la o serie de sedii ale unor ONG-uri egiptene şi străine, între care şi trei americane.

Oficialul american nu s-a întâlnit, în schimb, cu reprezentanţi ai partidelor fundamentaliste salafiste, creditate cu 25% din voturi, ale căror rezultate electorale constituie marea surpriză a scrutinului.

În pofida unei referinţe islamiste comune, Fraţii Musulmani au ţinut să se delimiteze de salafişti, prezentându-se ca reprezentanţi ai unei linii moderate.

Scrutinul legislativ a fost marcat totodată de deruta formaţiunilor liberale şi laice, dar şi a mişcărilor rezultate din revolta împotriva lui Mubarak de anul trecut.

Alegerea membrilor Adunării Poporului (Camera inferioară) este urmată, începând de pe 29 ianuarie, de cea a senatorilor Camerei superioare, cu rol consultativ.

Ciclul electoral complet se va încheia cu alegeri prezidenţiale cel mai târziu la sfârşitul lui iunie, la finalul cărora armata urmează să cedeze locul unei puteri civile.

,